Energobiologie - Acneea. Terapii alternative (1)

Home

Terapii

Acneea. Terapii alternative (1)

Scris de Gheorghe Onoaia

vineri, 11 decembrie 2009

Cu toate marile descoperiri ale medicinei actuale, acneea severă se dovedeşte complicat de tratat alopat. Se pare că persoanele cu acnee au o imunitate naturală scăzută. În plus, conform ultimelor cercetări, acestă boală cu tratament neelucidat complet ar fi întreţinută de o bacterie împotriva căreia persoanele expuse nu formează anticorpi, cu toate că acneea nu este o infecţie bacteriană. Bacteria Propionibacterium acnes se găseşte în mod normal la suprafaţa pielii, acţionând ca o barieră de protecţie a pielii faţă de alte bacterii dăunătoare. Atunci când secreţia de sebum creşte în foliculi, coloniile de Propionibacterium acnes cresc odată cu ea în porii blocaţi. Bacteriile de la suprafaţa pielii produc în cursul proceselor lor biologice obişnuite o serie de compuşi care atacă epiderma, provocând şi agravând iritaţiile. Inflamaţia pielii este însoţită de simptome precum: înroşire, disconfort şi căldură la nivelul epidermei. Inflamaţia este în acest caz un efect secundar al respingerii unei substanţe străine – reprezentate în cazul de faţă fie de bacterii, fie componentele iritante produse de acestea.
Suportul psihologic din partea apropiaţilor sau a specialiştilor este foarte important pentru cei afectaţi de acneea severă. Aceasta aduce modificari comportamentale prin stresul creat, cum ar fi: disconfort, imagine negativă despre sine şi stare depresivă. Medicul dermatolog ar trebui să îndeplinească aici şi rolul secundar de psiholog. Ceea ce din păcate, într-o ţară cu servicii medicale ca în România nu se întâmplă. De la medicii specialişti auzi ceva de genul: “Mai bine aveai blenoragie, că atunci ştiam exact ce sp-ţi dau, că despre aia se ştie tot. Aşa trebuie să încerci mai multe şi să ai răbdare”; “Mi-ar fi plăcut sa fii femeie că puteam să-ţi dau anticoncepţionale” sau pacientele tinere sunt aproape invariabil gratulate cu “Dacă te măriţi îţi trece!” şi altele. Să nu mai vorbim de marginalizarea socială făţişă sau mascată din partea anturajului.
Poate tocmai pentru faptul că acneea nu are o posologie cunoscută, medicaţia aferentă a devenit o mare industrie cu produse şi metode diverse. Aceasta implică mulţi bani – ca orice investiţie în imagine - şi recurenţe ale afecţiunii pentru că produsele de serie nu pot vindeca ceva care nu se încadrează perfect în etaloane – cum este blenoragia, de exemplu.

Acneea poate fi juvenilă, rozacee, vulgară sau severă – polimorfă când se hotărăşte să îşi agraveze şi reunească formele de manifestare. Cu cât e mai clar încadrată unui anume subtip, cu atât se va restrânge paleta de experimente medicale la care va fii supus suferindul. În afară de asta circulă o mulţime de legende pe subiect: cum că e de la ciocolată, de la purcel, de la murături, de la snacks-uri şi alte lucruri din categoria care îngraşă şi răsfaţă simţurile prin conţinutul de grăsimi care ar creşte producţia de sebum sau gustul dulce, care ar provoca prin creşterea glicemiei modificări hormonale. În acest timp acneicii privesc cu invidie spre cei care au un ten fără probleme şi mănâcă totuşi aceste alimente interzise. Sau se mai spune că este de la praf – când praf este peste tot.

Tradiţiile de vindecare din cele mai vechi timpuri demonstrează că anumite boli ne vizează funcţie de profilul nostru fizic, mental şi spiritual sau cu alte cuvinte victima atrage criminalul. Echilibratul – cu un psihic stabil, dar indolent şi uneori apatic. Predispus la colite, constipaţie şi hemoroizi. Explozivul – vulcanic şi entuziast până la impulsivitate şi uneori irascibil. Cu o constituţie fizică robustă, predispus unor afecţiuni hepatobiliare şi cardiovasculare. Hipersensibilul – emotiv, fragil, obsesiv, neliniştit, sensibil la orice fel de schimbări. Anxiosul – labil emoţional, nehotărât, precipitat, temător, speriat şi confuz, pofticios, lacom. Predispoziţii native la dereglări kinestezice. Sensibilităţi accentuale la vânt şi curenţi de aer, acne rozacee. Predipus la afecţiuni hepatice, ale pancreasului şi splinei. Melancolicul – psihic obsesiv, abătut, trist, inapetent, deprimat şi astenic. Manifestă o mare sensibilitate la lipsa de somn, frig şi umezeală. Predispus la afecţiuni pulmonare, intestinale şi cutanate. Introvertitul – interiorizat, izolat, taciturn, nesociabil, nemulţumit mereu de sine, timid. Suportă greu frigul şi lipsa unui program regulat de somn. Cu predispoziţie pentru afecţiuni reumatice, renale, cardiovasculare, glandulare ale suprarenalor şi ale organelor genitale. Predispus mai ales în copilărie la otite, faringite, laringite, amigdalite, acnee, furunculoze şi reumatism acut.

Deci un tratament nu poate fii decât adaptat pacientului. Forma acneeii, chiar dacă pare paradoxal, fiind de o importanţă secundară într-o schemă de tratament. Sunt disponibile în momentul de faţă nenumarate opţiuni de tratament alopat al acneei şi chiar alternative – aşa-zise leacuri naturiste sau suplimente alimentare. Dar mai sunt metode la care unii apeleaza după ce au epuizat tot restul şi care ar fii poate bune opţiuni pentru debutul unui tratament al acneei.

HOMEOPATIA are faima că ar fii una dintre cele mai subtile forme de tratament, adaptată în acelaşi timp tipologiei pacientului. Este una dintre terapiile care în alegerea remediului potrivit va pune la dosar de pildă şi faptul că pacientul este stângaci şi preferă să doarmă pe burtă. Acest lucru, deşi o supune îndoielii justificate în ochii confraţilor titraţi în medicină, nu ii reduce efectul, ci dimpotrivă. Câteva remedii homeopatice ajustate pe tip de afecţiune, sunt:
- în cazul acneei insotite de mâncărime şi descuamare – 6 x Kali bromatum de 3 ori pe zi până la dispariţia mâncărimii;
- în cazul unei persoane care transpiră abundent, cu o piele îngroşată, care sufera de constipaţie – 6 x Sulphur de 3 ori pe zi;
- în cazul unei acnei purulente – 6 x Antimonium tartaricum de 3 ori pe zi până la primele semne de reducere a infecţiei.
Conecentraţia remediilor va fi stabilita de un terapeut specializat în homeopatie.

Medicina tradiţională indiană Ayurveda priveşte tratamentul acneei din perspectiva accentuării elementului foc din personalitatea bolnavului. Împărţind lumea înconjurătore în trei tipologii de bază – doshas: Vata, Pitta şi Kapha – acneea ar fi în accepţiunea ayurvedică, o manifestaree a dereglării Pitta Dosha. Această dereglare se recunoaşte şi prin faptul că este de obicei însoţită de dereglările altor organe afectate de excesul de foc, ca: problemele oculare sau ale coloanei vertebrale, dese inflamaţii şi febre. Tratamentul specific va elimina din alimentaţie toate mâncărurile gătite cu foc, condimente iuţi, fierbinţi şi citricele. Ayurveda recomandă adoptarea unei diete bazată pe lapte de capră, mere şi orez basmati.
De asemenea un panaceu universal în dermatoze recomandat de medicina ayurvedică, este unguentul cu turmenic şi santal. Turmenicul fiind nimeni altul decat şofranul indian. Cu toată eficienţa dovedită, preparatele tradiţionale din turmenic vor îngălbeni faţa pacientului pentru cam doua săptămâni. De asemenea se recomandă amestecuri personalizate din plantele: Haritaki (Terminalia Chebula), Lajjula Guduchi (Tinospora Cardifolia), Kumari (Aloe Vera) şi Neem (Azadirachta indica).

Aromoterapia recomandă uleiul de ceai verde, cu aplicare direct pe zonele afectate. Ceaiul verde având cunoscute calităţi antiseptice şi antibacteriene. În plus fiind elegant de utilizat în cazul unei probleme de sănătate atât de neelegante.

ACUPUNCTURA este o rezolvare, deşi destul de dureroasă. Terapia va urmări înţeparea meridianului stomacului, care guvernează printre altele şi funcţiile pielii.

Refexoterapia care constă în MASAJUL localizat al tălpilor sau palmelor, va urmări activarea punctelor reflexe ale ficatului, rinichilor, intestinelor, diafragmei, glandelor suprarenale şi tiroidei.

YOGA recomandă de asemenea o serie de cinci posturi corporale în vindecarea acneei. Acestea vor creşte oxigenarea ţesuturilor feţei prin creşterea vascularizării la acest nivel. În acest fel toxinele vor fi eliminate, iar pielea va fi oxigenată şi hranită corespunzător la nivelul capului. Această serie de posturi este recomandată pentru practica zilnică.
Setul de posturi se execută la minim două ore după servirea unei mese. Este bine să se execute un minim de 5 până la 15 minute, exerciţii uşoare de încălzire înainte de executarea posturilor. Fiecare postură se menţine minim 30 de secunde. Braţele şi genunchii sunt întinse. Mişcările se repetă minim de câte 3 ori fiecare. Respiraţia trebuie sa fie completă, profundă şi regulată – Inspir pe nas, expir pe gură. Mişcările de pliere, aplecare se execută pe faza de expir. Ieşirea din posturi se face prin revenire uşoară. Se intrerupe setul de exerciţii în cazul unor amţeli. Se reia în momentul unei stări echilibrate. Se respectă ordinea posturilor:

Padahasthasana

Pavanamuktasana

Paschimottanasana

Balasana

Bhujangasana