Energobiologie - Acneea. Terapii alternative (2)

Acneea. Terapii alternative (2)

Scris de Gheorghe Onoaia
sâmbătă, 12 decembrie 2009
Nutriţioniştii recomandă multe vitamine în cazul acneei. Betacarotenul are un efect notabil în reducerea producţiei de sebum şi autovindecarea pielii. De asemenea este de preferat administrarea pe o perioada îndelungată, dat fiind că este un precursor al vitaminei A care are ca efect secundar hepatotoxicitatea în cca. 7 zile de administrare. Se recomandă în plus vitamina E cu rol antioxidant, esenţial în protecţia pielii şi B6 cu rol de reglare metabolică şi hormonală. De asemenea se recomandă zincul pentru repararea problemelor pielii şi crom – care ajută asimilarea glucozei, având un aport în arderea grăsimilor. În aceeaşi ordine de idei se recomandă şi vitamina C – inamicul numarul 1 al infecţiilor. Iar alimentele recomandate vor fi bineînţeles: morcovul, pepenele, dovleacul şi toate celelalte galbene şi portocalii ca garanţie a conţinutului de betacaroten. APA va avea un efect notabil atât prin aportul hidric, cât şi prin efectele sale inefabile de curaţare şi vindecare. Se recomandă şi în acnee, ca în multe alte afecţiuni, consumul ridicat de APA. Aceasta este indicat sa fie de cât mai bună calitate. Pentru obţinerea acestei calităţi se indică alegerea unei ape plate sau dintr-un izvor natural nepoluat. De asemenea se recomandă utilizarea unor filtre casnice bio-mecanice, ionizatoare sau ozonatoare ale apei de baut. Chiar APA de spălat este recomandat să fie supusă aceluiaşi regim de filtrare. Pentru consum este recomandată APA sărăcită în deuterium, alcalină – produsă în Romania, la Râmnicu Vâlcea. De asemenea APA acidă – “APA moartă” sau APA grea este recomandată pentru badijonări cu efecte curative notabile pentru cicatricile de acnee sau orice altă afecţiune dermatologică. Aceasta va inhiba dezvoltarea organismelor patogene de la suprafaţa pielii, uşurând astfel vindecarea proprie a zonei lezate. Indicaţiile legate de calitatea şi cantitatea apei nu ar trebui să fie privite ca opţionale în tratamentul acneei şi nici în obţinerea şi menţinerea unei stări generale de sănătate optimă. O altă terapie complementară în acnee implică un consum alimentar disociat de sucuri de fructe şi legume. În afara vegetalelor recomandate, acest tip de dietă necesită doar un storcător eficient de fructe şi în plus are efecte vizibile asupra siluetei. Una dintre reţetele de suc mixt recomandat în curăţarea ficatului responsabil se pare pentru apariţiei acneei, are o reţetă compusă din: o parte suc de sfeclă, 3 părţi suc de morcov şi două părţi apă de izvor sau plată. Castraveţii ca suc, salata sau masca au de asemenea un aport notabil în ameliorarea acneei prin efectul lor astringent. Dieta este de asemenea potrivită, dar nu înseamnă vindecarea decât în rare cazuri. Mai degrabă faptul că pacientul are o tipologie caracterizată de apetenţă pentru grăsimi şi / sau dulciuri va denota o personalitate sensibilă care îşi refulează stările şi lipsa sprijinului afectiv în consumul haotic de alimente aşa-zis nepermise. Un alt argument împotriva faptului ca acneea s-ar datora alimentaţiei este că persoane vegetariene, cu un fizic armonios pot în aceeaşi măsură suferi de acnee. Terapia florală Bach este un remediu cu mult mai subtil decât HOMEOPATIA. Asta în condiţiile în care HOMEOPATIA are rangul de superstiţie prin faptul că nu se cunoaşte (şi nu se recunoaşte) prea exact mecanismul chimic al efectului ei în medicina alopată. Se spune despre leacurile homeopatice că nu trebuie să crezi în ele pentru a-şi face efectul. Dar despre remediile Bach se spune mai mult de atât – trebuie să crezi în Dumnezeu pentru a avea efect. Bineînţeles, asta îi descurajează pe mulţi – şi astfel florile Bach vor depaşi rangul de superstiţie al homeopatiei, urcând la cel de: “poveşti, dle poveşti !”. Cu toate astea, cu siguranţă, unul dintre remediile Bach va fi acela care va avea o influenţă notabilă în ameliorarea acneei. Nu este nevoie să ne fie administrate toate. Un terapeut Bach cu experienţă poate avea success în ameliorarea acneei, oricât de severă, chiar din prima alegere. Un tratament Bach va implica introspecţie personală şi puţină răbdare, dar are un efect garantat. Dorinţa de a te vindeca face apel la acea stare de perfecţiune a fiinţei prin care suntem cu toţii egali. Chiar dacă această egalitate şi perfecţiune nu ne sunt vizibile, fiind la fel de inefabile ca filozofia din spatele preparatelor Bach – ele totuşi există. Dacă putem lua în considerare aceste concepte, am mai facut un pas către Creaţie. Se spune că Dumnezeu va face 10 paşi către noi, pentru fiecare pas al nostru catre El. Asta a făcut şi revelând medicului englez Edward Bach, acum cca. 100 de ani, înţelesul vindecării. Terapia Bach este exact cum îşi dorea inventatorul să fie pentru pacienţii săi: cât mai accesibilă, la îndemâna tuturor, complet nedureroasă şi blândă, fără reacţii neplăcute sau crize de vindecare. Acesta îşi descria terapia astfel: "Boala este un fel de consolidare a unei atitudini mentale; este necesar să tratăm numai starea pacientului şi boala va dispărea". Psihologia transpersonală şi integrativă abordează problematica acneei prin prisma tratării minţii şi corpului deopotrivă chiar şi în România. Doar că fiind în România aceste lucruri nu sunt mediate corespunzător, psihologii nu prea îşi găsesc de lucru. Pentru că noi nu am aflat ce ştiu ei. Pare surprinzător să ne gândim că bolile de piele pot fi tratate prin psihoterapie. Se pare că alergiile care apar pe piele au o componentă psihologică importantă. Negii (Veruca vulgaris) şi herpesul se tratează în zilele noastre prin hipnoză, ştiut fiind faptul că pentru persoanele cu predispoziţie, perioadele de stres atrag herpesul. Există de asemenea metode de tratare a acneei dezvoltate de psihologii occidentali, care presupun concentrarea şi vizualizarea, cu efecte dovedite în practica psihoterapeutică. Este foarte important de acceptat că boala – oricare ar fii ea, este doar o manifestare a unei probleme sufleteşti-sprituale insuficient gestionată de către pacient. Astfel cauza spirituală a acneei se pare că este respingerea propriei imagini. Această imagine este indusă de către familie sau de către anturaj prin prisma comparaţiei dată de un model de civilizaţie competitivă. De fapt provocând prin aceasta o creştere nesănătoasă a egoului. Poate de aceea YOGA, care nu promovează competitivitatea la nivel personal sau interpersonal, îşi dovedeşte eficienţa şi în cazul acneei. Realizând acest lucru prin practicarea conceptului *ahimsa* – al non-violenţei în fapt şi gândire – atât faţă de propria persoană, cât şi faţă de lumea înconjuratoare. Aceasta imagine a sinelui nu face neapărat referire la aspectul fizic. De fapt oricare dintre imaginile care avem senzaţia că ne compun sau ne definesc, nu sunt reprezentări ale propriului sine. Ele sunt mai degrabă expresii egotice ale construcţiei noastre de personalitate. Fac parte din ceea ce obişnuim să credem despre noi, dar nu ne definesc. De cele mai multe ori ne sunt impuse, uneori sunt emulaţii dobândite din inerţia educaţiei şi amprentate prin mimetism social. Aceste false autoreprezentări ale sinelui pot face referire doar / sau / şi la performanţa intelectuală, la un statut social, la complexe de inferioritate şi nesiguranţe personale de orice tip. Ţinând deci de modul de a gândi se vor modifica notabil odată cu modificarea modului de a gândi relativ la propria fiinţă. Regretatul terapeut Valeriu Popa recomanda cu succes în vindecarea acneei, repetarea şi aducerea la un nivel conştient, de trei ori pe zi, câte un sfert de oră a unui tipar de gândire sănătos: *Sunt o expresie Divină a vieţii. Mă iubesc şi mă accept aşa cum sunt în clipa de faţă.* Acesta fiind un model de gândire eficient în corectarea majorităţii afecţiunilor provocate de neiubirea propriului sine. Necesitatea acestei iubiri neegotice trebuie adusă cu delicateţe la un nivel conştient, pentru majoritatea sau câteodată ne trebuie doar reamintită. Făcând o paralelă cu sfatul înţelept al bunicii “Cine vrei să te iubească, daca tu nu te iubeşti pe tine ?!” - întreaga problematică a acneei începe să ni se releve într-o altă lumină. Iar efectul neiubirii devine cauza care trebuie tratată şi care depinde doar de noi.