Energobiologie - Gripa porcină. Războiul modern (3)

Gripa porcină. Războiul modern (3)

Scris de Gabriel Sabin Mateucă
marţi, 01 iunie 2010
Cercetătorii japonezi din Unitatea 731 au scăpat de un tribunal militar pentru crime de război gen Nürnberg în schimbul informaţiilor cu privire la realizările lor în domeniul armelor biologice. Povestea spune că Shiro Ishii a distrus conform ordinelor clădirile şi toate urmele activităţii lor “medicale”. Probabil a uitat să dea foc la hârtii. Cert este că generalul MacArthur a primit documentaţia completă şi, evident, au fost folosite în „folosul întregii omeniri”. Liderii americani, la fel de evident, nu au recunoscut niciodată moştenirea ştiinţifică japoneză. Din punct de vedere oficial, Aliaţii nu au făcut niciodată experimente pe fiinţe umane, datorită limitărilor morale şi politice tot de ei impuse. Dar americanii, e ştiut, au o intensă activitate paralelă şi o înclinaţie deosebită spre secretizare, „clasificare” (chestiile alea de care Leana se miră că are acces la ele). Atrocităţile săvârşite în unităţile biologice, fie ele germane sau japoneze, sunt greu de imaginat, dar totuşi, cândva, s-a auzit o voce ce dădea de înţeles că victimele de atunci şi ceea ce a rămas scris despre acele evenimente au fost jertfe în folosul progreselor ulterioare reale în medicină. E posibil, dar sigur au folosit dezvoltării armelor biologice de astăzi şi tehnicilor de exterminare în masă. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că atât comuniştii tătucului Stalin, naziştii führerului Hitler şi militariştii împăratului au avut aceleaşi idei, concepte, stiluri de abordare şi metode de lucru. Până şi construcţia lagărelor de exterminare era asemănătoare, în baza unor aceleaşi principii şi reguli. În marea lor majoritate faptele şi rezultatele au rămas secrete publicului, singura excepţie fiind procesul doctorilor germani. Similitudinile duc la concluzia că a existat un program concertat (cu scopul dublu de experimente pe organismul uman şi exterminare), dar şi un schimb de informaţii privind organizarea, tehnicile, obiectele de studiu şi rezultatele. În puţinele documente accesibile străbat măreţe idei călăuzitoare, precum: superioritatea rasială, operaţiunile de curăţare şi purificare, exterminarea gunoaielor sociale, educarea tineretului în spiritul luptei şi a unui viitor de aur a unei singure specii umane. La baza oricărui sistem totalitarist se regăsesc aceleaşi principii şi, încercând a înţelege ideologia, concluzia este că nu există diferenţe fundamentale între sisteme, fie nazist sau comunist. Naţional-socialiştii germani sau comuniştii sovietici ori cei români au afişat măreţe obiective sociale, egalitarism, bună stare şi alte panglici demagogice, dar substratul a fost cu totul altul. Pentru că omenirea a deviat şi peste tot există câte o cârdăşie bolnavă de putere autointitulată pretenţios „clasă”. Clasă politică sau clasă superioară hybris. Karl Marx a fost printre primii filozofi europeni care a socotit că este necesară o curăţare a omenirii. Friedrich Engels a atins şi el ideea de epurare socială (ianuarie 1849 – termenul Volkerabfall, gunoaie sociale cu referire la basci, britanici, scoţieni, sârbi). Ei l-au inspirtat pe Lenin, apoi ştafeta au preluat-o Stalin, Hitler şi alţi conducători preocupaţi de igienă. În filozofia europeană a secolului XIX se regăsesc atât direcţii dialectice de pe la grecii antici, dar şi urme asiatice adânci şi în special ale filozofiei hinduse. Nu ăuţini europeni şi-au facut studii la Calcutta. Nu nemţii au inventat rasa ariană, şi nici evreii. Termenul provine din sanscrită. Şi tot de pe acolo provine şi svastica, simbolizând sensul vieţii pentru lumea spirituală asiatică şi simbol al lui Hitler pentru tembelimea europeană şi mai ales pentru cea americană. Şi pentru că nici rasa superioară nu avea cum să dispară şi nici pofta de putere şi dominare, laboratoarele (secrete, zic unii) s-au înmulţit ca ciupercile. Nu pot încă folosi în totalitate rodul transpiraţiei lor datorită vitezei actuale de transmitere a informaţiei reale şi gradului de percepere a populaţiei, care, datorită numărului, deocamdată mai reprezintă o forţă, dar nu pentru mult timp. Dintre jucăriile utilizate în mod frecvent, gripa este pe primul plan şi atinge trei obiective simultan: beneficii uriaşe pentru industria farmaceutică (şi alimentară), sărăcirea populaţiei prin reducerea hranei de origine domestică, îmbolnăvirea populaţiei, stresarea şi împuţinarea (curăţarea). Gripa, istoric şi evoluţie Contrar altor maladii clasice, virusurile gripale nu sunt stabile. Acestea conţin două componente: - hemaglutinina (H) – substanţă de natură proteică ce determină aglutinarea (aglomerare prin lipire şi precipitare) celulelor roşii din sănge, hematiilor – tipuri: H1, H2, H3, H5, H6, H7. Se pare că H4 nu le-a fost de folos. - neuraminidaza (N) – enzimă aflată la suprafaţa virusului cu rolulu de a-l elibera pe acesta din celula gazdă – tipuri: N1, N2, ... N7; deocamdată, dar se lucrează. Repere în spaţiu şi timp: - epidemii naturale: 1173, 1239, 1387 (an cu mortalitate ridicată la bătrâni), 1404 - 1510 – în toată Europa; influenţă meteo şi cazuri grave la femei însărcinate - 1580 – apare simultan în Spania şi Olanda: după două luni devine pandemie; sunt atinse zone largi din Africa şi Asia) - 1675 – cazuri grave la femei însărcinate descrise de Thomas Sydenham - America: primele cazuri în 1627, epidemie în 1709 şi marea pandemie 1729-1730 - 1742 – pandemie în Italia – se remarcă influenţa frigului – „Influenza di freddo” - 1782 – ianuarie: 4000 de cazuri la ruşi – se extinde în Prusia (martie), Franţa (iunie), Italia (iulie), Spania (septembrie) – deci extindere înceată - 1802-1803 – Franţa, Anglia - 1836-1837 – Anglia – extindere rapidă - Hirsh identifică, studiază şi cataloghează 299 de epidemii între 1173 şi 1875 - 1918 – gripă spaniolă H1N1, virus de tip A – aprilie: unităţile militare aliate din Normandia, apoi se extinde în Europa, State şi India; epidemia se opreşte în august dar apare al doilea val în septembrie; se extinde pe tot globul, mai puţin Australia; al treilea val în februarie 1919 - primele experimente oficiale: 1936 – Burnet – cultură pe ou; 1939 – Francis – virus de tip B; 1950 – Taylor – virus de tip C - 1957 – gripă asiatică H2N2 (A2) – mortalitate foarte mică, sub 1% - 1968 – gripă Hong Kong H3N2 – 20.000 decese - 1977 – gripă porcină (scăpată dintr-un laborator, se spune că involuntar) H1N1 - 1984 – gripă aviară (statele unite) H5N2 - 1997 – (Hong Kong) H5N1 – 18 cazuri, 6 morţi – primele exterminări de zburătoare - 1999 – gripă aviară (Italia) H7N1 - 2000 – gripă aviară (Hong Kong) H6N1 - 2003 – (Olanda, Belgia) H7N7 – 83 de cazuri, 1 mort - 2004 – (Asia de sud-est) H5N1 – 31 de cazuri, 23 de morţi După acest moment, evenimentele se succed mult mai rapid, de parcă laboratoarele ar fi intrat într-o competiţi în care fiecare tinde către un loc fruntaş şi încearcă să demonstreze superioritatea produsului său. Se spune că aviara nu a avut succes la om, dar cercetările continuă încercându-se o variantă pe baza spanioloaicei din 1918. În cazul gripei aviare se montează vina extinderii din Asia în Europa în cârca păsărilor migratoare ! De când migraţiile au loc pe latitudine, nu se ştie, dar e clar că ori au prea mult umor, ori le lipseşte cu desăvârşire (genul militar de carieră). Toni Tecuceanu (13 ianuarie 1972 – 5 ianuarie 2010) Tecuceanu, spune propaganda, a murit de gripă porcină. După ce le-a sărit lumea în cap, au cârmit de la „temutul” virus la complicaţii pulmonare severe (în presa s-a scris că suferea de boala plămânului alb sau sindromul ARD - Acute Respiratory Distress), iar secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. mason Adrian Streinu Cercel, a declarat că actorul, în vârstă de 37 de ani, suferea şi de obezitate, iar în ultima lui săptămână de viaţă a fost în comă controlată. La 31 de zile de la deces, fratele sau, Paul, a intrat în posesia fişei medicale de la "Matei Balş" întocmite după necropsie în care se menţionează că Toni a contractat în spital acinetobacter, bacterie “întâlnită” în aparatele de ventilaţie de la Terapie Intensivă. Ventilaţia este una din căile uzuale de ofensivă biologică. În spitalele româneşti există un procent semnificativ de decese. În alte ţări s-ar numi alarmant. Moartea în instituţiile de „sănătate” este frecventă şi este cauzată de indolenţă, nesimţire, nepăsare şi lăcomie. Angajaţii spitalelor, în imensa lor majoritate, de la mic la mare, nu sunt decât nişte buzunare cu picioare. Sărăcia, lipsa de medicamente, condiţiile grele, de război, din spitale, unde domnesc oficial septicemia nosocomială braţ la braţ cu Şpaga, vin să completeze tabloul cauzal. Timpul rece, variaţiile bruşte de temperatură, alimentele aditivate, otrăvurile de sinteză, duc la scăderea imunităţii organismului. De sărbători, oboseala, excesele, îşi aduc şi ele contribuţia la fenomen. Dar cazul Toni Tecuceanu trebuie privit altfel pentru că el nu a avut o imunitate corespunzătoare la crimă şi la interesele meschine ce o generează. În plus, l-a imitat prea mult pe Năstase. Fiind un personaj cunoscut şi cu priză la public şi nefiind vreun 4P (Politician, Poliţist, Procuror sau Patron profitor clientelar tunar), toate acestea l-au făcut pe Tecuceanu o victimă de război excelentă în scopul de a convinge populaţia să se alinieze frumos la vaccinarea Cercel. Cât despre Adrian Streinu Cercel, lui îi plac vaccinurile, de orice fel şi cât mai multe. Tipul acţionează ciudat, pare că îndeplineşte o misiune. Funcţionează ca un robot, nimic nu-l sustrage de la planul lui. Nici atacurile în presă, nici că marinaru’ i-a spus că prăvăleşte apocalipsa peste ţară ori consilierul de marinar Virgil Păunescu că induce panică în populaţie. Ba mai mult, a schiţat o mică scenetă cu demisia (03.11.2009), şi drept urmare prichindelul premier (unii îi zic scornitorincul) s-a simţit obligat să îl roage să revină (05.11.2009) şi i-a dat bani de la buget pentru încă 500 de mii de doze. Se spune că e mason. El nu a afirmat nimic în acest sens, dar se pare că nu lipsesc dovezile. Şi asta e treaba lui. Sau cum zice la ungurime: "Eu i-am zis să nu se duce, el n-a vrut să înţelege, treaba lui ... să se descurcă !". Dar de fapt ce caută ăştia prin vaccinuri ? E simplu, câştiguri mari, dar şi zăpăcirea şi terorizarea populaţiei – explicaţii demagogice, dar care sunt inhalate de prostime: cică ar vrea să salveze planeta şi omenirea, adică ar fi cei mai buni prieteni ai omului, după câine, fireşte ! Adică aşa cum codru’ e frate cu românu’, tot aşa şi masonu’ e frate cu omu’. Şi dacă evreul operează singur şi ţiganul în pâlcuri de organizare pregentilică după criterii de rudenie şi vecinătate, masonul face parte din formaţiuni zonale integrate într-o gaşcă internaţională ierarhizată cazon pe 33 de grade, structurată pe 3 niveluri reale plus unul paralel pentru paradă şi diversiune. Liantul constă într-o structură masivă de relaţii de tip caracatiţă. Gradele şi ritualurile desuete şi hilare, clonate din diverse epoci şi culturi, precum şi falsa istorie trâmbiţată denotă coeficientul de inteligenţă relativ mic al zidarilor deveniţi cămătari dar şi handicapul unei copilării lipsite de jucării. Şi ce legătură ar avea cu gripa ? Secolul nostru e dominat de setea de putere şi de lăcomie. Băieţii ăştia nu mai au nevoie de bani că au. Au băncile şi toată economia eficientă. Petrolul (resursele pentru sinteză), industria farmaceutică (antidoturi) şi cea militară (cercetare şi aplicare) sunt în top. Q.e.d.