| Puncte cu efect de mumificare maxim (4) |
|
|
|
| Scris de Gabriel Sabin Mateucă | |
| sâmbătă, 17 ianuarie 2009 | |
 Belizal şi Morel scriu în cartea lor "Physique microvibratoire et forces invisibles", în capitolul "La réfraction angulaire" la pagina 9: "Profanul care deschide o carte de geometrie fără îndoială că se găseşte în prezenţa unei formidabile reţele vibraţionale condensată într-un spaţiu mic. Pe toate paginile există unde de frecvenţe diferite; toată gama spectrului vizibil şi invizibil este reprezentat acolo pentru că refracţia unghiulară este cea care creează vibraţie; egiptenii cunoşteau perfect puterea sa de emisie. Frecvenţele sunt generate de desene ale căror unghiuri sunt riguros calculate ca să radieze, după caz, unde benefice sau malefice potrivit utilizării pentru care au fost destinate. Studiind monumentele şi inscripţiile egiptene vom fi uimiţi să surprindem uimitoarele posibilităţi ale undelor de formă”. Importanţa unghiurilor în emisia undelor de formă datorate figurilor plane Pirntr-un raţionament analog celui făcut pentru volume, este posibil de a defini “lungimea proprie” a unei figure plane prin raportul dintre suprafaţă şi perimetru. Se poate apoi calcula “suprafaţa proprie” a figurii respective utilizând lungimea proprie ca unitate de lungime. Exemplu: un pătrat cu latura “a” are suprafaţa S = a x a = a2 şi perimetru P = 4 x a de unde lungimea proprie L = S/P = a2/4 a = a/4, de unde suprafaţa proprie: S / L2 = a2 / (a/4)2 = 16 Suprafaţa proprie a pătratului este de 16.  Triunghiul echilateral are cea mai mare suprafaţă proprie, aceasta este egală cu 21. Pătratul are suprafaţa proprie mai mică (16). Scade cu creşterea numărului de laturi ale poligonului. S-a calculat suprafaţa proprie a literei “aleph” pentru a o compara cu cea a poligoanelor regulate. א Estimarea suprafeţei şi perimetrului au fost evident aproximate. S-a obţinut o suprafaţă proprie destul de mare: 92, mult superioară tutror poligoanelor. Pentru comparare s-a refăcut calculul pentru litera ”A”. A Rezultatul pentru litera “A” a fost 108, adică de acelaşi ordin ca aleph ţinând cont de aproximările făcute. Deci, prin această metodă s-a dedus că “A” şi “aleph” au aceeaşi “pondere de mumificare”. Din punct de vedere energetic vectorial aleph este, însă, mult mai puternic.  Radiesteziştii şi mai ales radioniştii utilizează grafice constituite din combinaţii de poligoane sau inele ori benzi successive. Exemplu: se trasează 2 pentagoane regulate înscrise unul celălalt.   Concluzii Metoda permite de asemenea clasificarea formelor în funcţie de puterea lor potenţială, estimată printr-un număr, riguros calculată şi denumită volum propriu. Volumul propriu este legat de forma volumului dar nu şi de mărime. De exemplu toate emisferele au volumul propriu egal cu 56,5 şi toate piramidele de tip Keops de 400. Dar dacă volumul propriu dă puterea potenţială, volumul real este acela care dă energia. De exemplu, emisfera este considerată slab emiţătoare şi piramida Keops potenţial puternică. Se poate de asemenea justifica că puterea potenţială a unei pile de 9 emisfere este ridicată, valoarea calculată fiind 9 x 56,5 = 508,5, superioară lui 400. Puterea altor obiecte, precum crucea ansată egipteană, găsesc justificări analoge. Pe de altă parte, studiul graficelor utilizate în radiestezie şi radionică au furnizat o serie de explicaţii ale fenomenului. Simbolurile, runele, hieroglifele, literele au puteri de emisie proprii, pe lângă faptul că reprezintă vectori energetici. Alăturarea lor le amplifică forţa şi în anumite configuraţii crează vectori eficienţi, construiţi cu anumite scopuri. De menţionat aici anumite inscripţii de rit, mortuare, şamanice. Se pare că şi Biblia, în varianta originală şi integrală era de fapt un complex program vectorial. Dar metoda prezintă şi lacune. De exemplu volumele fine sau multiple (foi de hârtie, particule de nisip) pun probleme încă nerezolvate. |
| < Precedent | Următor > |
|---|
Copyright © 2024 Energobiologie.
