Energobiologie - Circuite oscilante. Coliere, brăţări, centuri (2)

Home

Radionică

Circuite oscilante. Coliere, brăţări, centuri (2)

Scris de Gabriel Sabin Mateucă

duminică, 20 martie 2011

Principalele tipuri de circuite oscilante
Circuite oscilante destinate plantelor
Se foloseşte fir din Cu de 1,4 mm sau Fe galvanizat de 1,5 ori 2 mm, conform determinării radiestezice. Dacă nu convine nici unul, se face sintonizarea (acordarea) unuia din ele cu o culoare. Se măsoară lungimea, se fac una sau două spire.
La plante, circuitul poate fi lăsat săptămâni, chiar luni. Deschiderea se va orienta în general spre Nord sau pentru plante lungi şi subţiri spre Sud.

Circuite oscilante. Coliere, brăţări, centuri (2)

S-au obţinut rezultate în cazuri de reanimare a plantelor vlăguite, pentru a vindeca diverse maladii sau pentru a realiza o apărare naturală împotriva paraziţilor (desene preluate din „Circuits oscillants et Forces magétiques” Editions Servranx 1997).

Rezultate bune s-au obţinut şi în experienţe ce au urmărit germinarea, dar s-a observat că există o dependenţă majoră de condiţiile termice, şi de uneori influenţele Lunii. Pentru germinare s-a folosit fir cu secţiune mare: 5 – 8 mm. Seminţele au dat plante mai robuste.
Efect: creştere accelerată, robusteţe. Efectele experienţelor pe seminţe se manifestă la plantă.

Circuite oscilante destinate animalelor
Circuitul care convine cel mai bine este colierul. Se confecţionează dintr-un cordon metalic flexibil liţat gen telefonic. Dacă este dublu, se va determina radiestezic dacă se poate folosi astfel.
Se măsoară lungimea, felul circuitului (deschis, închis, închis cu dielectric).
Efect: creştere accelerată, câştigă în viteză.

Circuite oscilante destinate oamenilor
Cele mai utilizate: coliere, brăţări dar şi centuri în numeroase cazuri.

Coliere sau brăţări. Se ia un fir subţire dintr-un metal convenabil (Cu, alamă=aliaj Cu+Zn, Ag, Au) de lungimea dorită, se determină tipul circuitului (deschis, ...). Pentru brăţări, este de preferat de a folosi mai multe circuite din metale diferite în contact cu pielea pentru a obţine efectul galvanic slab (metaloterapie). Colierul purtat la gât are deschiderea pe piept, brăţara la picior are deschiderea în spate.

Centuri. Se porneşte de la una deja confecţionată, centura suport de un ton neutru (gri, crem). Pe interior se firul metalic cu in sau nylon. Dacă lungimea determinată este mai mare decât a centurii se dispune firul în zig-zag. Nu se poartă direct pe piele şi nici la exterior. Centura are deschiderea în spate.
Efect: rezolvă afecţiuni cronice, protecţie împotriva radioactivităţii şi poluării electromagnetice, influenţează echilibrul psihic, tulburări şi complexe.

Activarea apei de stropit sau de băut cu circuit oscilant
Lt.col. P. Stevelinck a a folosit circuite oscilante din fir din Cu de 2,5 mm în bucle de 5 – 21 cm pentru activare, dar şi pentru a transmite la mică distanţă influenţe de substanţe sau de medicamente.

Protecţia locuinţelor (procedee G. Discry)

Pentru a proteja un spaţiu limitat se plasează pe sol, chiar sub covor sau linoleum, un circuit oscilant din fir de antenă cu deschiderea spre Nord.

Pentru a proteja o cameră sau un apartament de undele telurice nocive, se vor plasa neutralizatoare în vase sau ghivece conţinând un amestec omogen de sulf şi cărbune din lemn în proporţii egale în care se înfige vertical o bobină metalică din Cu de antenă (1 – 1,6 mm) de o lungime şi un sens (S ori Z) determinate radiestezic.

Lungimea firului va fi în mod normal dublul lungimii de undă nocive (în cm) din acel loc şi polaritate inversă acesteia pentru a o neutraliza.
Amestecul absorbant trebuie înlocuit la saturare, practic la fiecare 2 luni.

Eclatorul descris de Stevelinck
Natura oferă emisii energetice puternice capabile să influenţeze starea de vitalitate şi sunt relativ bine cunoscute efectele zonelor de munte, marea, razele soarelui sau lunii (atât benefice cât şi nocive), pădurea, etc. Aceste energii nu sunt întotdeauna la îndemână, dar ele pot fi înlocuite cu succes de dispozitive radiestezice şi radionice.

Un astfel de aparat foarte simplu de construit este descris de către lt.col. P. Stevelinck într-un articol apărut în cartea „Circuits oscillants et Forces magétiques” a fraţilor Servranx (p.46). Stevelinck îl numeşte unghi metalic, de fapt se referă la un unghi realizat din două vergele metalice (două bucăţi de sârmă).

În timp, datorită unui complex de factori, celulele, ţesuturile degenerează, corpul se distruge lent, prin pierdere de energie. Aceasta se transferă din corp în mediu numai când corpul este suprasaturat, adică tensiunea de saturaţie devine superioară tensiunii ambiante a mediului. Deci prin suprasaturare se naşte o undă energetică ce scapă din masa materială şi se răspândeşte în spaţiu. O undă de pierderi. Fenomenul reîncepe şi de viteza cu care o face şi de durata acestuia depinde lungimea de undă ce caracterizează natura metalului din care se va construi un unghi.

Un unghi metalic are o polaritate ca orice obiect material pentru că este materie iar materia este energie. Energiile se direcţionează pe principala linie de forţă a sistemului, bisectoarea unghiului.

Dacă unghiul se măreşte, laturile se depărtează, valoarea energetică a bisectoarei rămâne constantă. Se continuă mişcarea până la formarea unei circumferinţe şi se obţine un circuit oscilant a cărei deschidere, numită eclator lasă să se scurgă toată energia sistemului urmând direcţia iniţială (bisectoarea unghiului) şi care a devenit o rază dirijată (noţiunea de eclator este folosită în fizică şi defineşte un dispozitiv alcătuit din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depăşeşte o anumită valoare. Se foloseşte ca protecţie a instalaţiilor electrice la supratensiuni, la măsurarea tensiunilor înalte sau la aparatele de telegrafie).

Un oscilator oarecare este deci un emiţător de unde dirijate; Sevelinck îl compară cu un magnet şi consideră ca având polaritatea (+) la eclator şi (-) în partea diametral opusă. Acest oscilator este şi receptor şi acumulator în acelaşi timp.

În cazul unui subiect cu o anumită afecţiune, se determină undele benefice, tratamentul. Raza dirijată va fi purtătoarea undelor benefice specifice tratamentului ales şi se va îndrepta către zona afectată.

De exemplu se determină că pentru combaterea tuturor microbilor sunt necesare raze de iod, razele unei sulfamide şi raze de mercur. Se face un mănunchi din 3 tuburi din sticlă conţinând fiecare unul din cele 3 elemente şi se aşează în mijlocul oscilatorului, apoi se orientează raza pe zona afectată timp de câteva minute.

Pentru a accelera operaţia se poate construi un montaj din mai multe oscilatore a cărui gamă furnizează ansamblul razelor luminoase ale soarelui.

Acesta este format din 2 baterii a câte 9 circuite concentrice cu diametrele de 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 cm şi susţinute din 3 armături din cauciuc (C, C, C). Toate eclatoarele sunt pe aceeaşi linie B. Prima baterie este din fir din Cu de 2,5 mm şi a doua din fir de Zn de 2,5 mm. Cele 2 baterii vor acţiona una asupra celeilalte ridicând mai mult potenţialul energetic al montajului. Medicamentele se plasează în A. Raza se dirijează srpe zona bolnavă timp de 12 – 15 minute şi apoi se măsoară radiestezic dacă este saturată, adică dacă subiectul a revenit la unda personală.
Montajul poate dirija orice undă medicamentoasă fără efecte nedorite asupra organelor interne pentru că organismul nu absoarbe nici o materie.
Pentru activarea apei, se orientează punctul B spre recipientul cu apă, la distanţă de câţiva cm, timp de 10 – 15 minute pentru o sticlă, o oră pentru o găleată de 10 l, sau determinat radiestezic.

Expunerea lui Stevelinck poate apărea uşor deplasată unui fizician sau unui matematician, dar pentru radiestezişti explicaţiile lui capătă coerenţă, mai ales dacă problema se extrapolează unghiul plan la un unghi diedru (realizat practic dintr-o tablă îndoită) ce generează prin rotaţie un cilindru (în loc de un cerc). Şi atunci apare o nouă conjuncţie cu radiotehnica, de la antena cadru sau cea circulară similare monocircuitului oscilant descris, la antena cilindrică rezervată tehnicii militare şi celei spaţiale.