Energobiologie - Tehnologia Prati Armati, soluţia durabilă pentru fixarea şi recuperarea oricărui tip de sol

Tehnologia Prati Armati, soluţia durabilă pentru fixarea şi recuperarea oricărui tip de sol

Scris de Gheorghe Onoaia
miercuri, 18 noiembrie 2009
Tehnologia Prati Armati este una dintre minunile secolului XXI în materie de reconstrucţie ecologică. A auzit cineva în Romania despre asta ? Data aproximativă a intrării oficiale pe ruta ministerială în ţărişoara noastră cotropită acum de inundaţii ucigaşe provenite de pe dealuri defrişate fără aprobare – este undeva prin 2007. Istoria are prostul obicei să se repete, deci cotropirile se întamplă din nou şi mai ales în Moldova, chiar daca acum vorbim despre inundatii. Deosebirea este că acum nu mai câştigă ai noştri luptele. Acolo a şi ajuns şi acolo a şi rămas până azi fără să mai auzim nimicuţa despre ea. Părea uitată dar acum scoate coarne boureşti de prin paginile ziarelor precum ca primăria dulcelui târg al Ieşilor intentionează să instaureze Prati Armati la 12-13 euro / mp pe pământurile văduvite de codrii li aflate într-o actuală stare prăfiută. Nu doar terenurile fără destinaţie vor beneficia de Prati Armati – ci şi urbea. Nici o problemă, deşi organizat promovată în ţara ei natală, Italia, este şi acolo la fel de necunoscută, cel puţin oficial, cel puţin în mediile universitare contactate cu specific de agronomie sau ecologie, deşi este un partener al autorităţii naţionale a autostrăzilor Italiei. Referinţe la vedere pe internet – prea puţine pentru ceva care aparent, chiar face toţi banii. Mai pomenesc unele ziare italieneşti, cum că oficialii americani cer relaţii despre acestă nouă tehnică de înierbare pentru reconstrucţia în urma uraganului Katrina. Mai apare o invitaţie a Clubului Rotary către responsabilul cu apariţia acestei tehnologii exact când e mai mare nevoie de ea, domnul Claudio Zarotti. Poate că tehnologia asta trebuie în primul rând să îşi recupereze investiţia care nu se poate să fie neglijabilă. Vom aştepta mai departe să ne vină rândul şi până atunci vopsim în verde ce avem. Conform reclamei comerciale porţionată aici dintr-o traducere din limba italiană preluată de pe site-ul mamă: “PRATI ARMATI® este o nouă tehnologie ecologică de consolidare a versanţilor, împotriva eroziunii şi deşertificării, pentru vegetalizarea zonelor degradate sau aride. PRATI ARMATI® utilizează un amestec de plante perene - multe dintre acestea autohtone – care consolidează terenul în profunzime şi creează o pătură vegetală densă, ce reduce sensibil infiltrarea apei meteorice, cauza principală a alunecărilor de teren. Această nouă tehnologie de consolidare vegetală a terenului prezintă următoarele caracteristici botanice şi agronomice: utilizeaza plante perene, rustice, naturale (nemodificate genetic), multe dintre plante sunt autohtone, non-infestante, plante furajere de cea mai buna calitate”. Se omite prezentarea plantei celei mai importante din amestec - se specifică “naturală”, dar ne referim la nişte hibrizi. Mai precis Vetiver zizanoides, planta impropriu spus mamă, care este de fapt sterilă. În ţările de baştină se fixeaza pante şi alunecările de teren utilizând butaşii ei. Tehnologia în sine n-ar fi fost o problemă pentru preluare şi adaptare, dat fiind ca Vetiver are cel puţin în teorie o plasticitate ecologică aproape atotcuprinzatoare în materie de climă a lumii cultivate. Dar faptul ca se inmulteste prin butaşi trebuia remediat într-o lume în care lucrurile sunt cu atât mai bune cu cât se află în pachete mai mici. Obţinerea unor hibrizi fertili care să întrunească, să depăşească eventual şi să transmită calităţile plantei-mamă a fost ocupaţia timp de cca. 18 ani a institutului dezvoltator din Milano. Hibrizii fertili utilizaţi acum în componenţa reţetelor de armare a solului prin înierbare sunt Sunshine şi Monto. Planta şi utilizările ei sunt studiate în peste 100 de ţări, în afară de Romania. La noi se aplică direct tehnica, la fel cum se consumă ciocolata de import – fără să ne intereseze prea tare compoziţia umpluturii dacă ambalajul e lucios şi denumirea sună bine. Oare plante indigene se află în traducere cu referire la zona mediteraneană de dezvoltare a tehnologiei sau plante indigene din România ? Cel mai probabil este vorba despre prima variantă. Studiile referitoare la plantele indigene potrivite în reţetele personalizate pe tip de zonă şi sol problematic din teritoriul Romaniei nu există. Încercari de a conduce cercetări de adaptare a reţetelor pentru specificul climatic al zonelor României, împreună cu instituţia dezvoltatoare au eşuat. Asta pentru că instituţia dezvoltatoare, deşi se laudă cu o marcă înregistrată asupra tehnologiei, nu are patent decât pentru sămânţă. Aceasta probabil îi face oarecum suspicioşi la o conlucrare de genul hai să vedem ce conţine umplutura ciocolatei. Pentru că romanii sunt oricum consideraţi importatori de polenta care devine mamaliga naţională sau sarmale turceşti pe care le-am înfiat fără măcar să le schimbăm numele. Deşi ne lăudăm cu o deosebită transparenţă în ceea ce priveşte noile tehnologii şi implementarea lor în România, zonele cu probleme de reconstrucţie vor solicita în continuare fonduri pentru înierbări. Aceste înierbări vor fi mai departe superficiale, cu completări de sol fertil, adus de la mare distanţă cu transporturi costisitoare, necesitând udări regulate şi alte lucrări de întreţinere specifice gazoanelor de curţi rezidenţiale cu care prea des se confundă reconstrucţia ecologică în România. Apoi înierbările urbane care necesită într-adevăr irigaţii şi nu se pretează fără în atmosfera specifică de la oraş sunt de neevitat. La fel ca repetiţia tuturor acestor lucrări cu inutilitate dovedită. Sau poate vom apela la tehnica Prati Armati care conţine plante indigene mediteraneene într-o zonă în care umblă câinii pe case, aşa cum spun localnicii, o iarna pe an. Care iarnă durează până primăvara târziu, cu începere de toamna devreme când ia autoritţăile pe nepregătite. Se mai pomeneşte în treacăt despre nişte reţete speciale pentru tipul de sol, care conţin şi plante indigene printre cele 12 specii componente. Interesant este că teoria spune că un amestec alcătuit din mai mult de 5-6 specii nu prezintă continuitate pentru multe dintre speciile implicate. Atunci ce rost are numărul acesta de specii pomenit, altul decât să impresioneze neavizaţii ? Caracteristici fiziologice principale sunt: adaptabilitate la orice tip de teren (pământuri fine mâloase argiloase până la pietriş şi nisipuri; aceste plante cresc şi pe rocile cu coeziune scăzutăşi alterate); adaptabilitate la condiţii pedo-climatice extreme (pH: 4 – 11; temperatura : - 45C ... + 60C); rezistenţă foarte mare la secetă, la mediu salin, la inundare şi la incendiu, (cu o mare capacitate de regenerare după incendiu); plante pionier, capabile să se dezvolte chiar şi în soluri sărace în substanţe organice şi nutritive sau în soluri poluate; eficacitate fotosintetică ridicată – fiind plante C4 care contribuie la o absorbţie considerabilă de bioxid de carbon. Proprietăţile hidrologice dovedite sunt: de evapotranspiraţia profundă, impermeabilizarea versantului şi asigurarea protecţiei împotriva formării de fisuri şi crevase. Dar caracterul deosebit al acestei plante nu stă în cele enumerate şi la vedere, ci la partea ei ascunsă vederii: rădăcina. Caracteristicile uimitoare ale rădăcinilor: • viteza de creştere atinge pana la 2 m în 12-18 luni, în terenuri normale; • adâncime pana la 2,50-5,00 m în funcţie de gradul decompactare a terenului; • densitate radicală de 3-7 rădăcini pe cmp; • rezistenţa minimă la întindere a rădăcinilor ajunge pânăla 205 Mpa (20,5 kg/mmp); • viteza de creştere atinge pana la 2 m în 12-18 luni, în terenuri normale; • adâncime mare (2,50-5,00 m în funcţie de gradul de compactare a terenului); • densitate radicală ridicată (3-7 rădăcini pe cmp); • rădăcini cu diametrul cuprins între 0,1 şi 3 mm şi omogene ca grosime; • rezistenţa minimă la întindere a rădăcinilor ajunge până la 205 Mpa (20,5 kg/mm2). Exista posibilitatea de utilizare a PRATI ARMATI® în cadrul unor lucrări civile şi de tehnică biologică, cu un impact antropic redus asupra mediului înconjurător prin realizarea unui strat de protecţie împotriva surpărilor şi eroziunii. Tehnologia de consolidare vegetală se poate aplica pentru: taluzurile rambleelor rutiere, feroviare; malurile torenţilor, canale, fluvii, versanţi din apropierea mării - faleze; consolidarea şi protecţia versanţilor afectaţi de alunecări de teren; restaurarea şi vegetalizarea, minelor de suprafaţă, zonelor poluate. Această tehnologie de consolidare vegetală a terenului permite rezolvarea problemelor egate de eroziune şi adesea, elimină complet (cu avantaje considerabile pentru beneficiarii şi întreprinderile care realizează lucrările) materialele, lucrările şi costurile suplimentare, datorită: terenului vegetal adăugat (pentru că ele cresc chiar şi în medii complet sterile, ca sterilul, zgura, cenuşa...), suprafaţa versanţilor (care trebuie sa fie de preferinţă defrişată, rugoasă şi neregulată), însamânţări tradiţionale, îmbogăţite cu fibre, etc (care rezolvă problema eroziunii). Se reduc în mod considerabil atat durata lucrărilor, cat şi riscurile legate de realizarea acestora şi se elimină costurile de întreţinere periodică. Doar că mai trebuie înţeleasă şi ajustată la nevoile reale ale României. Deşi inspirată din tehnicile nesecrete ale Indiei, tehnologia Prati Armati este una care are la bază aproape 20 de ani de cercetări genetice italieneşti. La fel ca produsele Gucci sau Armani, asta îi dă dreptul să se comporte ca un accesoriu de lux în nevoile actuale de reconstrucţie ecologică. Adică îi dă dreptul să coste mult şi eventual, dacă va rezista la spălatul autohton cu apă dură, să dea bine în campanii electorale sau să fie complet uitată. Pentru că povestea este în derulare la Iaşi. Aici impactul unei firme de construcţii care realizează înierbări cu o tehnologie de ultimă oră destinată reconstrucţiilor ecologice de anvergură, se întamplă pe terenuri momentan fără destinaţie. Recomandăm titlul de încercare şi eventual de producere de sămânţă. Asta ca să nu mai plătim bir în câţiva ani pentru acelaşi tip de lucrare. În eventualitatea unui rezultat nefericit din dezinteres de investigare a problemei, aceste costistoare înierbări nu vor avea oricum impactul unui stadion nisipos de capitală în zi de campionat.