Skip to content

Energobiologie

Home arrow Habitat Ecologie arrow Efectele câmpurilor electromagnetice asupra organismului uman (6) - studii
Efectele câmpurilor electromagnetice asupra organismului uman (6) - studii PDF Imprimare E-mail
Scris de Adrian Antoniu Teodorescu   
sâmbătă, 03 noiembrie 2007

Click ca sa vezi imaginea reala
1.  Studii făcute pe animale


Folosirea şoarecilor şi şobolanilor pentru cercetări de laborator a fost de mult timp acceptată pentru evaluarea efectelor unor substanţe chimice posibil toxice asupra oamenilor. Aceasta a fost de asemenea principala metodă în tentativa de a determina efecte adverse ale expunerii la radiaţii în domeniul microundelor, similare cu cele emise de telefoanele mobile.

 

A. O echipă de oameni de ştiinţă finanţată de Telstra - Operatorul Naţional Australian de Telecomunicaţii - a scos la iveală o constatare de mare interes. Ei au folosit 200 de şoareci predispuşi la limfom, drept detectoare ultra sensibile pentru posibila inducere a cancerului de-a lungul scurtei lor perioade de viaţă. Jumătate din ei au fost expuşi la radiaţie în impulsuri de la telefoane digitale, cealaltă jumătate nu. Această activitate s-a desfăşurat la Royal Adelaide Hospital şi a relevat o dublare semnificativă a ratelor de îmbolnăvire de cancer la grupul expus. Şoarecii au fost expuşi la microunde în impulsuri tip GSM la o densitate de putere aproximativ egală cu cea a unui telefon celular care transmite timp de 30 min în fiecare zi.
Răspunsul general al guvernelor şi industriei la aceste constatări a fost că ele nu ar trebui să se aplice la oameni ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar face inutilă cheltuirea a milioane de dolari pe cercetări similare efectuate pe rozătoare.

B. Cercetând posibilele efecte ale radiaţiei telefoanelor mobile asupra funcţiei memoriei pe termen lung, Dr. Henry Lai de la Universitatea din Washinton a condus în 1999 o serie de experimente efectuate pe 100 de şobolani. El a umplut o cuvă mare cu o apă lăptoasă şi a pus şobolanii să înnoate în 6 curse în timpul cărora ei au învăţat să găsească platformele de siguranţă plasate chiar sub nivelul apei şi prin urmare ascunse vederii.
El a constatat că şobolanii expuşi la trenuri de microunde de nivel cobarât au uitat repede amplasarea platformelor de siguranţă în timp ce şobolanii de control ne-expuşi au reţinut aceste amintiri spaţiale importante.
Dr. Lai a spus "Memoria pe termen lung a tuturor şobolanilor expuşi a părut a fi afectată. Pierderea de memorie pe termen scurt este când individul nu este capabil să-şi amintească ceva ce tocmai a făcut sau a văzut. Memoria pe termen lung este ceva ce a fost învăţat sau reamintit şi stocat în creier. Datele din acest ultim studiu sunt cu siguranţă un motiv de preocupare".
Într-un studiu efectuat la începutul anului 1994 privind efectele expunerii la microunde asupra memoriei pe termen scurt şi capacitatea şobolanilor de a străbate un labirint, Lai şi colaboratorii au constatat un efect similar.


C. Dr. Lai şi colaboratorii au publicat 4 studii privind deteriorarea ADN-ului datorită expunerii la microunde.
Ei au observat deteriorarea ADN-ului celulelor creierului şobolanilor vii după numai 2 ore de expunere la un nivel relativ scăzut de microunde.
Frecvenţele folosite de Dr. Lai au fost superioare celor ale telefoanelor celulare dar apropiate de cele ale telefoanelor mobile PCN mult folosite de adolescenţii din America şi Europa şi s-a constatat că cea mai scăzută intensitate la care lanţul ADN se fisurează este în domeniul de expunere al telefoanelor mobile.


D. Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au efectuat în 1999 experimente asupra posibilelor efecte ale radiaţiei telefoanelor mobile asupra barierei hematoencefalice, un filtru biologic care izolează creierul şi sistemul nervos central de substanţele din sânge care ar putea crea probleme cu memoria şi funcţiile de prelucrare. Ţesutul nervos nu poate fi înlocuit în cazul când este atacat de reacţia de imunitate, astfel încât este necesar să se prevină pătrunderea toxinelor şi anumitor substanţe, ca albumina proteinelor, în ţesutul creierului unde pot avea efecte toxice de durată. Cercetătorii au folosit şobolani şi i-au expus la microunde care simulau emisiile telefoanelor mobile. După două minute de expunere bariera hematoencefalică s-a deschis permiţând pătrunderea în creier a albuminei proteinelor. Chiar când microundele nu au fost destul de puternice pentru a încălzi capetele şobolanilor, oamenii de ştiinţă au detectat efectul adânc în centrul creierelor lor.
Prof. Leif Salford, neurologul care a efectuat cercetarea a spus: "Am văzut breşe ale barierei hematoencefalice chiar după o scurtă expunere la radiaţii cu acelaşi nivel ca cel al telefoanelor mobile. Încă nu suntem siguri dacă acesta este un efect dăunător, dar se pare că molecule ca proteinele şi toxinele pot ieşi din sânge şi intra în creier în timp ce telefonul este pornit. Trebuie să ne amintim de boli ca Alzheimer care sunt legate de proteinele găsite în creier".
Prof. Salford a afirmat că echipa sa a ajuns la aceleşi constatări când au repetat experimentul. "Astfel încât cred că se petrece ceva foarte semnificativ" a afirmat el.
Proteinele sunt o componentă obişnuită a sângelui dar pot produce deteriorări ale celulelor nervoase dacă reuşesc să intre în creier. Salford face astfel de cercetări de zeci de ani iar acum descoperă aceste efecte la nivele mai scăzute de RF/ microunde deoarece sensibilitatea sistemului său de detecţie a toxinelor s-a îmbunătăţit progresiv de-a lungul anilor.


E. Cercetări similare efectuate de cercetători de la Universitatea Munster, Germania, au descoperit că microundele la frecvenţa de 1,8 GHz cresc semnificativ permeabilitatea barierei hematoencefalice la zahăr în celulele creierului şobolanilor în vitro.


F. Într-o lucrare intitulată "Posibilitatea unei interacţiuni între diferitele clase de medicamente prescrise şi câmpurile de RF de la telefoanele mobile" oamenii de ştiinţă de la Biroul Canadian de Protecţie la Radiaţii (Canada’s Radiation Protection Burou-RPB) au avertizat că radiaţia de RF/ în domeniul microundelor poate  "creşte permeabilitatea barierei hematoencefalice şi modula acţiunea unor medicamente psihoactive".


2. Câteva studii de interes privind expunerea oamenilor


A. Un studiu recent efectuat de Lebedeva şi colaboratorii de la Academia Rusă de Ştiinţe a constatat o stimulare directă a cortexului ca urmare a expunerii la radiaţia emisă de telefoanele mobile.
Într-o serie de experimente efectuate pe 24 de voluntari şi folosind o expunere tip telefon celular ei au constatat evidenţa unor "schimbări funcţionale ale creierului" care au continuat şi după ce expunerea a încetat.


B. Altă cercetare rusească care examinează influenţa radiaţiei în domeniul microundelor asupra sistemului nervos central şi sistemului cardiovascular cât şi schimbările de temperatură în capul utilizatorilor de telefoane mobile, a constatat că radiaţiile de ultra înaltă frecvenţă (microunde) induc schimbări semnificative ale temperaturii locale şi ale parametrilor fiziologici ai sistemului nervos central şi ai sistemului cardiovascular.


C. Într-un studiu finanţat de Guvernul Britanic Dr. Alan Preece, în urma încercărilor efectuate pe 35 de voluntari expuşi la microunde continue şi în impulsuri, a constatat că radiaţia de la telefoanele celulare produce timpi de reacţie mai rapizi. Preece crede că efectele microundelor, sub nivelul termic, nu pot fi excluse şi notează că "proteinele de şoc termic" pot produce de asemenea o creştere a fluxului sanguin.


D. Un binecunoscut laborator de studiu al somnului de la Universitatea din Zurich a publicat în "Neuro Report" o lucrare de cercetare care sugerează că utilizarea telefoanelor mobile chiar înainte de culcare poate perturba EEG-ul (traseu electroencefalografic) tipic pentru perioada de somn. Cercetătorii au constatat că prin expunerea subiecţilor timp de 30 min. la radiaţia de la un telefon mobil digital (GSM) cât timp sunt încă treji, activitatea lor EEG este semnificativ schimbată după ce adorm în comparaţie cu subiecţii de control neexpuşi. În comentariul din Neutro Report care a însoţit lucrarea respectivă Dr. Michael Petrides a notat: "Literatura disponibilă în prezent sugerează că unele aspecte ale funcţiei cognitive şi unele măsurători directe ale fiziologiei creierului pot fi afectate de expunerea la câmpuri electromagnetice de tipul celor emise de telefoanele celulare".


E. Dr. Bruce Hocking, fost înalt funcţionar pe probleme de medicină la "Telstra", a examinat 40 de utilizatori de telefoane mobile care acuzau senzaţii neplăcute ca arsuri sau dureri de cap mai ales în zona occipitală, temporală şi auriculară. Simptomele apar de obicei la câteva minute după începerea unei convorbiri, dar pot apărea şi mai târziu în timpul zilei. De obicei aceste simptome dispar cam după o oră de la încheierea convorbirii, dar pot persista până seara. Simptomele nu apăreau în cazul unui telefon normal şi erau diferite de durerile de cap obişnuite. Au existat câteva rapoarte sugestive despre efectele intra-craniene. Trei subiecţi au raportat simptome asociate cu portul telefoanelor mobile la centură. Dr. Hocking a concluzionat: "Simptome craniene şi altele diverse pot apărea asociate cu utilizarea telefonului mobil. Atât doctorii cât şi utilizatorii ar trebui să fie conştienţi de acest lucru".


F. Un studiu efectuat pe militari în Polonia timp de 20 deani a stabilit cea mai puternică legătură între telefoanele mobile şi cancer. Cercetări efectuate de oamenii de ştiinţă polonezi au pus în evidenţă o rată înaltă a mortalităţii cancerigene la soldaţii expuşi la radiaţii în domeniul microundelor, la nivele comparabile cu cele emise de telefoanele mobile în funcţiune.
Se crede că acesta este primul studiu semnificativ care arată o legătură între oameni, radiaţia în domeniul microundelor şi cancer.
Echipa a studiat înregistrările medicale ale militarilor care au fost expuşi la radiaţii între 1970 şi 1990, iar apoi a comparat dosarele lor medicale şi ratele mortalităţii cu cele ale unui grup de soldaţi care nu au fost expuşi.
Cercetătorii au constatat că cei expuşi, în principal prin utilizarea echipamentelor militare, aveau o mai mare probabilitate de îmbolnăvire de cancer. Pentru ei exista o mai mare probabilitate de a se îmbolnăvi de diverse tipuri de cancer cu 10 ani mai devreme decât cei care nu au fost expuşi. În grupul expus au existat rate mai mari ale mortalităţii de cancer de piele, la creier, al sângelui, al sistemului digestiv şi limfatic. Concluziile lucrării din Polonia sunt: "După câte ştim datele prezintă pentru prima dată un indiciu că există o legătură între riscul îmbolnăvirii de cancer şi expunerea la câmpuri de radiaţii în domeniul microundelor". Dr. Neil Cherry de la Universitatea Lincoln din Noua Zeelandă a constatat că, în funcţie de modelul de telefon folosit, expunerile în zona capului pot depăşi expunerea maximă menţionată în studiul polonez.


G. Cercetătorii de la Universitatea Essen din Germania au constatat că utilizarea telefonului mobil poate fi asociată cu cancerul la ochi. Cercetătorii au efectuat un studiu intraspitalicesc al melanomului uveal şi al expunerilor ocupaţionale la diferite surse de radiaţii electromagnetice. Ei au intervievat un total de 118 bărbaţi şi femei cu melanom al globului ocular şi 475 de subiecţi grupaţi pe sex, vârstă şi loc. S-a constatat un risc semnificativ mai mare la utilizatorii dispozitivelor de transmisie în domeniul RF/ microunde cum sunt radioreceptoarele şi telefoanele mobile. Alte surse de radiaţie electromagnetică cum sunt liniile de înaltă tensiune, maşinile electrice, mediile electrice complexe, echipamentele video şi radar nu au fost asociate cu cancerul la ochi.


3.  Proteine de şoc termic şi RF/ microunde


Dr. Peter French de la Centrul de Imunologie al spitalului St.Vincents, Darlinghurst (Sydney) a condus o cercetare referitoare la posibila producere de "proteine de şoc termic" în creier ca rezultat al utilizării telefonului mobil, iar constatările sale vor fi publicate în viitorul apropiat.
Producerea de proteine de şoc termic este o măsură naturală de apărare luată de celule împotriva degradării biologice rezultată din sinteza proteinelor. Există un domeniu larg de proteine de şoc termic produse dar toate execută funcţii similare adică se leagă de proteinele sintetizate şi ajută la resinteza lor. Aceasta se poate întâmpla datorită stressului termic, unor substanţe chimice şi, probabil, expunerii la radiaţii de RF/ microunde netermice.
La prima vedere acest fapt pare în regulă, celulele reacţionează la un stress extern pentru a preveni deteriorarea lor.

 
< Precedent   Următor >