Skip to content

Energobiologie

Home arrow Habitat Ecologie arrow Efectele câmpurilor electromagnetice asupra organismului uman (2) - câmpurile de radio frecvenţă
Efectele câmpurilor electromagnetice asupra organismului uman (2) - câmpurile de radio frecvenţă PDF Imprimare E-mail
Scris de Adrian Antoniu Teodorescu   
marţi, 23 octombrie 2007

Image
În ultimii 50 de ani puterea emisă într-o zi de aparatele care folosesc unde radio a crescut de 50.000 de ori.
Într-un studiu efectuat in SUA a fost stabilită o conexiune între incidenţa cazurilor de leucemie la copii şi cancer la adulţi şi expunerea la câmpurile electromagnetice de frecvenţe industriale.

Vătămări specifice cauzate de expunerea la undele radio sunt:
     - dezvoltarea cataractelor;
     - instabilitate în sinteza leucocitelor;
     - dereglări vasculare de natură vegetativă.

Staţiile de emisie (antenele), care sunt cele mai puternice li periculoase surse de radiofrecvenţă din mediu, sunt larg rpspândite în aviaţie pentru controlarea traficului aerian, în radioastronomie, în apărarea aeriană şi cercetarea spaţiului, în telefonia mobilă.
În conformitate cu rezultatele cercetătorilor, radiaţile care au lungimile de undă de ordinul milimetrilor şi centrimetrilor au cel mai mare potenţial în iniţierea şi dezvoltarea dereglărilor sângelui, iar cele de ordinul milimetrilor în bolile sistemului circulator.
Riscul dezvoltării bolilor sistemului nervos central creşte sub influenţa radiaţiilor de ordinul decimetrilor.

Image
Date privind dezvoltarea de dereglări de ordin psihic datorate expunerii la câmpuri e.m. arată efecte de la astenie şi schimbari ale dispoziţiei, la halucinaţii auditive şi vizuale, precum şi schimbări în comportament până la tentative de sinucidere.
A fost notată o legatură între expunerea la c.e.m. şi tumorile maligne: predispoziţia la cancer a fost de trei ori mai mare sub acţiunea câmpurilor de extrem de înaltă frecvenţă.
Creşterea curenta a poluării e.m. a mediului depăşeşte capacitatea de adaptare a omului.
Organele şi ţesuturile cele mai susceptibile la efect termic sunt cele slab vascularizate, lucru care îngreunează disiparea căldurii ca de exemplu cristalinul ochiului sau cele cu conţinut mare de apă cum ar fi sângele, ficatul, glandele reproductive, stomacul, vezica urinară.

De aceea, când undele de extrem de înaltă frecvenţă sunt absorbite, ele produc aşa numitele ,,puncte fierbinţi” inclusiv în organe de importanţă vitală. Pe durata acestui proces, o persoană nu poate să simtă aceste puncte fierbinţi deoarece senzorii de căldură sunt localizaţi doar în piele.
De exemplu cele mai periculoase din punct de vedere al formării de puncte fierbinţi în creier sunt frecvenţele de 900 MHz, 1800 MHz si 2,45 GHz pe care funcţioneaza telefoanele mobile.
Image
Absorţia c.e.m. în punctele biologice active este de multe ori mai ,,eficientă” decât în alte puncte de pe piele, iar această energie, prin sistemul de meridiane energetice, afectează organele interne şi organismul ca întreg.
Problema este că acste sisteme generatoare de câmp e.m. se vor dezvolta în continuare şi vor lucra în benzi de frecvenţe foarte înalte (GHz) iar conform estimărilor vor fi capabile să creeze pe suprafaţa Pământului o densitate de putere a radiaţiilor de 10-7 W/cm2 .
Sensibilitatea unui om la efectele c.e.m. de foarte înaltă frecvenţă este estimată la un nivel de 10-16 W/cm2.
S-a stabilit experimental că atunci când fluxul de densitate este mai mare de 10-4 W/cm2 induce reflexe condiţionate la şobolani.

 
< Precedent   Următor >