| Orgonitul, dispozitiv simplu si eficient (2) |
|
|
|
| Scris de Gabriel Sabin Mateucă | |
| duminică, 30 ianuarie 2011 | |
 Don Croft a combinat tuburile lui Reich folosite pentru modificarea zonală a climei cu proprietăţile orgonitului. Noutatea pe care o aduce acest ansamblu constă în eliminarea DOR nu în apă curgătoare, ci într-un bloc de orgonit prin transformarea sa în OR. Deci este un echivalent al Cloudbuster, dar completat cu orgonit care acţionează ca o valvă de siguranţă între suprafaţa terestră şi atmosferă. Ca efecte ale utilizării sale, aparatul pune capăt secetei, curăţă atmosfera, elimină smogul şi restabileşte echilibrul climatic. Este foarte util în eliminarea dârelor chimice (chemtrails) pulverizate sistematic din avioane cu capacitate de încărcare mare, la plafoane de zbor situate între 4.000 şi 10.000 m. Dârele chimice diferă fundamental de cele de condens (contrails). Acestea din urmă iau naştere datorită fenomenului de condens ce apare uneori în urma motoarelor cu reacţie. Motorul lucrează la temperaturi ridicate şi, deplasându-se la altitudini mari unde atmosfera este rece, încălzeşte particulele de apă din aer care se transformă în vapori, apoi se răcesc şi condensează devenind din nou particule fine de apă (sau gheaţă, în funcţie de temperatură). Fenomenul este similar celor din distilatoarele de laborator sau din cazanele de ţuică. Lichidul din recipient se încălzeşte, se evaporă, apoi este răcit şi condensează. La altitudinile la care se produce fenomenul aerul este rarefiat şi dâra este inconsistentă, ca nişte formaţiuni noroase uşoare, şi nu sunt persistente, se disipă repede în aerul rece şi cu densitate mică. Fenomenul poate fi observat într-un interval de timp de ordinul secundelor până la 15 minute. Spre deosebire de acestea, dârele chimice sunt mult mai dense, se răspândesc pe arii întinse rămânând în continuare vizibile şi au o remanenţă de 5 până la 8 ore.  Activitatea acestor avioane (Chemtrails Sprayer, albe, fără insemnele obligatorii conforme regulamentelor de zbor se face remarcată deasupra sectoarelor populate. Uneori pulverizarea este întreruptă pentru scurt timp şi apoi reluată de parcă s-ar schimba butoiul, rezerva, sau se opreşte de tot şi avionul revine după un timp. Substanţa pulverizată conţine o componentă purtătoare uleioasă. De asemenea, printre particulele căzute la sol au fost consemnate: globule roşii, aluminiu, micoplasme, viruşi, bariu (element radioactiv), aluminiu (predispune la Alzheimer), dibrometilenă (pesticid, carcinogen), componente biologice necunoscute, alte substanţe chimice cu grad mare de toxicitate.  Chembuster – construcţie Chembuster este de fapt (constructuv şi funcţional) un Cloudbuster pus să lucreze împotriva dârelor nocive pulverizate intenţionat în atmosferă. Acelaşi dispozitiv poate fi utilizat atât pentru echilibrarea climei, cât şi pentru eliminarea formaţiunilor artificial produse. Tipuri de orgonit Clasificarea orgonitului se face în funcţie de dimensiunea componentelor. 1. Orgonit LD (low density). Opune rezistenţă mică la trecerea orgonului şi deci nu este prea eficient, dar atrage DOR şi oferă o metodă de transport simplă. E util pentru a trimite şi recepţiona energie orgonică (antenă orgonică), pentru a o colecta şi a transporta dintr-un loc într-altul. Se poate folosi în straturi pentru acumulatori (ORAC) mărind filtrarea şi sporind eficienţa. Nu este indicat în dispozitivele lui Croft. 2. Orgonit MD (medium density). Oferă suficientă rezistenţă orgonică pentru a determina purificarea prin transformarea DOR în OR. Nu poate fi utilizat pentru generarea orgonului, dar se poate folosi în dispozitivele ce operează pasiv precum cele ale lui Croft. Eliberează energie orgonică atunci când este excitat de alte forme de energie, dar în cantităţi mici. 3. Orgonit MHD (medium high density). Este cel mai eficient pentru acţiunea pasivă, cum ar fi dispozitivele lui Don Croft. 4. Orgonit HD (high density). Opune rezistenţă mare la trecerea orgonului. Se pot folosi în HHG şi TB în locuri cu probleme mari pentru a putea face conversia câmpurilor electromagnetice foarte nocive. Se mai folosesc în generatoare orgonice active care convertesc căldura, lumina, sunetul, câmpurile electromagnetice în orgon. Se folosesc în dispozitive pasive dar sunt mai eficiente în cele active. Se poate folosi şi în combinaţie cu orgonit LD pentru a controla paternul curgerii energiei (ca o valvă orgonică). 5. Orgonit XHD (extra high density). Lucrează foarte bine în mod actic, dar nu este eficient în mod pasiv. Materiale folosite Orgonitele sunt, în marea lor majoritate, substanţe (obiecte) solide, obţinute prin turnare şi polimerizare (răşini sintetice) sau turnare la cald şi solidificare (colofoniu, parafină, ceară de albine). Există însă şi orgonite presate sau pur şi simplu încasetate sub formă de pulbere, dar în recipiente ce respectă principiile orgonice. Orgonitul este compus din materiale organice şi anorganice în proporţii egale, 50/50%. Materiale organice, care totodată constituie şi un liant sunt răşinile organice cum ar fi cele epoxidice sau poliesterice. Capătă duritate şi rezistenţă prin polimerizare dar sunt toxice. Pentru a evita toxicitatea lor, în anumite aplicaţii se poate recurge la zahăr, clei de oase, făină sau ceară de albine. Acestea din urmă prezintă marele avantaj că sunt substanţe organice naturale dar au şi dezavantajul că nu rezistă în timp şi în orice condiţii climatice (temperatură, umezeală, vânt). Colofoniul este mai rezistent în timp dar nu face faţă temperaturilor înalte. Există şi un colofoniu sintetic, mai ieftin, dar cu un miros mai puţin plăcut. Se mai poate folosi parafina (amestec de hidrocarburi saturate) ca înlocuitor sintetic pentru ceara de albine. La turnare, ca agent de îngroşare se pot folosi: făină, zahăr sau pulbere din plante obţinută din plante uscate la cald sau deshidratate în piramidă (păstrează culoarea, aroma, calităţile terapeutice). Orice adaus vegetal (uscat) este benefic, de la rumeguşul fin până la talaş, pulbere din frunze, seminţe uscate, etc. Metalele sunt materialele anorganice uzuale în orgonite. Cel mai des utilizate sunt Cu şi Fe (sau oţel), dar în mod greşit mai apar şi cele nocive, periculoase precum Al sau Pb. Un material cu efecte apreciabile este cristalul, monocristal, policristalin, spărtură cu granulaţii diverse, până la praful fin, cernut. Cel mai frecvent întâlnit este cuarţul, dar tipul cristalului poate fi ales în funcţie de aplicaţie. Praful de cuarţ (obţinut prin pisare) formează un condensator fluidic. Acest material măreşte capacitatea de absorbţie. Este marialul pe care îl folosea Franz Bardon la baghetă; el absoarbe fluidul vital al magicianului şi astfel materializează intenţia. Granulaţia metalelor şi cristalelor determină funcţia orgonitului, tipul acestuia. Ipsosul poate fi un liant anorganic suficient de rezistent. În cazul utilizării cimentului, se va ţine cont de proporţiile organic/anorganic şi de natura nisipului pentru amestec (nisipul spălat de râu este preponderent anorganic, cel de mare, organic). Efectele energiei orgonice În apropierea unui Cloudbuster, ca şi în jurul unui orgonit, se face remarcată o degajare puternică de orgon (energie orgonică). Cele mai multe insecte sunt atrase şi rămân o perioadă în câmpul acestuia. S-au observat astfel mulţi păianjeni care-şi ţes pânza în acest spaţiu, albine care rămân îndelung, parcă ar sta la soare chiar în locuri în care lumina solară nu pătrunde, de asemenea viespi, ţânţari, bondari, gândaci mici, lăcuste, etc. Muştele pleacă repede din zonă.  Plantele aşezate lângă un orgonit se dezvoltă mai repede şi cresc mai repede şi mai mari decât plantele martor în aceleaşi condiţii dar fără aport suplimentar de energei orgonică. Steeve De Bellefeuille a demonstrat experimental în 2005 influenţa orgonului asupra germinaţiei şi dezvoltării a 3 grupe de câte 50 g boabe de fasole albă. Rezultatele au fost evidente şi edificatoare. Fenomene foarte interesante în cadrul experienţelor în care este îngheţată APA supusă unei energii orgonice suplimentare sau unei surse de DOR.  Experienţa constă în îngheţarea apei distilate într-o tăviţă pentru cuburi de gheaţă, prima dată fără sursă de OR, apoi cu un orgonit deasupra congelatorului. Iau naştere săgeţi de gheaţă. Pentru ca experienţa să reuşească e bine ca tăviţa pentru cuburi să aibă un spaţiu de jur împrejur de 20-30 cm. Se poate alătura şi o sursă de DOR (telefon mobil, detector de fum, ...). Se repetă experienţa cu apă de la robinet. Dacă se adaugă un colorant în apă apar efecte interesante, se remarcă o diferenţă de concentraţie şi APA se varidica spre orgonit formând un vârf. |
| < Precedent | Următor > |
|---|
Copyright © 2024 Energobiologie.
